Malnutriţia

Deşi suntem în era obezităţii, există totuşi o afecţiune foarte serioasă care pune în pericol viaţa multor oameni la risc. Malnutriţia legată de boală este o problemă importantă în ţările europene şi implicit în România.

Până la 40% din pacienţii internaţi în spitale şi până la 25% din persoanele care se tratează acasă de boli cronice suferă de malnutriţie. Aceasta poate afecta oameni din toate  grupele de vârstă, dar la risc sunt persoanele vârstnice, cele internate în spital şi cele instituţionalizate. Malnutriţia este cauzată de un aport alimentar (caloric şi nutritiv) redus; boala şi medicaţia cronică pot creste riscul de malnutriţie. Pacientii pot avea anorexie, pot suferi de efecte adverse ale medicamentelor sau pot avea alterari ale metabolismului din cauza inflamaţiei cronice indusă de boala subiacenta.

Malnutriţia duce la vindecarea dificilă a rănilor,  la o rată crescută de infecţii, la o frecvenţă mai mare a complicaţiilor (de exemplu, postoperatorii), la o durată mai mare de spitalizare, şi chiar la o mortalitate crescută. Scăderea în greutate nu trebuie privită ca o consecinţă inevitabilă a anumitor boli ci trebuie tratată ca orice alt simptom care face parte din manifestarile respectivei afecţiuni.

De exemplu, în cazul pacienţilor cu cancer, malnutriţia reprezintă un factor de prognostic foarte prost, astfel încât multe din decesele atribuite cancerului sunt mai curand legate de severitatea malnutriţiei si susceptibilitatea la infecţii pe care o aceasta o determină. O alimentaţie corectă poate ajuta pacientul să-şi menţină greutatea şi astfel să poata lupta vreme mai indelungată cu boala. Pacienţii malnutriţi prezintă mai frecvent efecte adverse datorate chimio si radioterapiei, pe când cei cu stare bună de nutriţie vor suporta mai uşor tratamentul şi se vor bucura de o calitate mai bună a vieţii.  Cauzele malnutriţiei la acesti pacienti pot fi multiple, începând de la aspectele psihosociale, la aportul inadecvat de alimente datorită diverselor restricţii alimentare adesea autoimpuse, la scăderea apetitului din cauza greţei sau a  pierderii gustului; pacientii pot avea senzaţie de saţietate precoce, dar şi un necesar  crescut de energie şi proteine care nu este atins de alimentaţia uzuală.

Alte boli cronice frecvent asociate cu malnutriţia sunt bolile hepatice -ciroza hepatică, bolile renale – stadiul de predializă sau dializă, boli ale intestinelor cum ar fi sindromul de intestin scurt (persoane cu rezecţii chirugicale extinse ale intestinelor), boala celiacă, afecţiuni neurologice  – boala Parkinson, Alzhemer, accidentele vaculare cerebrale care pot afecta reflexul de inghiţire, bolile pulmonare – boala pulmonară osbtructivă cronică, alcoolismul, anorexia nervoasă, etc.

Conform recomandărilor Societăţii europene de nutriţie clinică şi metabolism (ESPEN) diagnosticul de malnutriţie se ia în calcul dacă o persoană are indicele de masă corporală sub 20,5% (sub 22,5% daca are peste 70 de ani) sau dacă a slabit în ultimele 3 luni involuntar peste 5% din greutatea iniţială sau dacă suferă de o afecţiune majoră cum ar fi ciroza hepatică, BPOC, cancer, leucemie, dializă cronică, fractură de sold, diabet, intervenţie chirurgicală abdominală majoră, etc.

Evaluarea nutriţională trebuie făcută de un expert în nutriţie sau de către o echipă de asistenţă nutriţională. Suportul nutriţional recomandat poate varia în funcţie de gravitatea situaţiei, de la simple sfaturi dietetice, la suplimente nutriţionale orale şi medicaţie pentru creşterea poftei de mancare, până la administrarea nutrienţilor pe care enterală printr-o sonda introdusă în stomac sau  pe cale parenterală (asa numita „mâncare pe venă”), acestea din urmă fiind de obicei folosite cu durată limitată până la depăşirea episodului acut.

Diabetul zaharat de tip 2 – de la teorie la practica

May 12, 2017 by  
Articol din Informații utile

Diabetul zaharat de tip 2 este cea mai des intalnita forma de diabet. Caracteristica principala este faptul ca organismul nu poate folosi eficient insulina. La inceput, pancreasul compenseaza producand mai multa insulina, dar cu timpul, pe masura ce boala evolueaza, acesta nu mai poate tine pasul si valorile glicemiilor incep sa creasca. Daca organismul este expus mai mult timp la valori glicemice peste normal, acestea vor incepe sa afecteze diverse organe si sisteme, cele mai sensibile fiind ochii, rinichii, sistemul nervos si inima.

Diabetul zaharat tip 2 se trateaza prin modificarea stilului de viata, medicamente orale (pastile) si insulina. Unii oameni isi pot tine diabetul sub control printr-o alimentatie echilibrata si sport, dar majoritatea vor necesita tratament medicamentos si/sau insulina. Diabetul zaharat de tip 2 este o boala evolutiva, si chiar daca la inceput nu veti avea nevoie de pastile, cu timpul glicemia va necesita un tratament din ce in ce mai riguros.

Persoanele la risc de a dezvolta diabet zaharat tip 2 sunt cele trecute de 40 ani, supraponderale sau obeze, sedentare; riscul creste suplimentar daca suferiti de hipertensiune arteriala, daca aveti in familie persoane diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 (chiar si la o varsta inaintata), iar pentru femei daca au nascut cu copil cu greutatea mai mare de 4kg.

Valoarea normala a glicemiei dimineata pe nemancate este intre 60 si 100mg/dl; valorile mai mari de 100mg/dl se investigheaza de catre medicul diabetolog prin analize de specialitate. In functie de rezultate, puteti stabili impreuna un plan de urmarire si tratament pe termen lung, fie ca este vorba de modificarea stilului de viata, medicamente orale (pastile) sau insulina.

Investigatiile si tratamentul diabetului zaharat sunt decontate integral de catre CNAS prin programul national de diabet zaharat. Astfel, cu trimitere de la medicul de familie, pacientii se pot prezenta la o prima consultatie gratuita la medicul diabetolog; dupa confirmarea diagnosticului se va completa o fisa de dispensarizare (de luare in evidenta). Este important de stiut ca un pacient nu se poate prezenta la un al doilea medic diabetolog dupa inregistrare decat cu acordul medicului curant (cel care a inregistrat initial pacientul) si cu o copie dupa fisa de dispensarizare. Urmarirea pacientilor cu diabet zaharat se poate face lunar sau trimestrial; o data la 6 luni ar trebui efectuata o spitalizare de zi, adica o forma de internare cu durata de cateva ore, timp in care se pot efectua mai multe investigatii pe care medicul le considera necesare, cum ar fi analize de sange, de urina, electrocardiograma, ecografie abdominala, diverse consulturi de specialitate (oftalmologic, neurologic, cardiologic).

  • Chiar daca Nutrimed Help nu mai are un sediu propriu, va invitam sa continuam colaborarea cu ajutorul centrelor medicale partenere.

    Dr. IOANA FLORENTIU (DIMA) vezi CV http://nutrimedhelp.ro/cv-dr-ioana-florentiu/ - program incepand 1 august 2016:

    Spital Provita - Str. Agricultori nr 82, sect 2, Bucuresti
    - consultatii de diabet si boli metabolice in contract cu CASMB (gratuit cu bilet de trimitere de la medicul de familie)
    - consultatii de nutritie
    - program luni-vineri 08-14:00
    - programari la telefon 0752.247.194 doar in timpul orelor de program

    Centrul Medical Columna - Str. Tepes Voda, nr. 51, sector 2, Bucuresti (colt cu Str. Gheorghe Costa-Foru)
    - consultatii de nutritie, testare metabolica
    - program: marti 13.00- 19.00, joi 15.00-17.00
    - programari la tel: 021.308.80.80

  • Arhivă