Malnutriţia

Deşi suntem în era obezităţii, există totuşi o afecţiune foarte serioasă care pune în pericol viaţa multor oameni la risc. Malnutriţia legată de boală este o problemă importantă în ţările europene şi implicit în România.

Până la 40% din pacienţii internaţi în spitale şi până la 25% din persoanele care se tratează acasă de boli cronice suferă de malnutriţie. Aceasta poate afecta oameni din toate  grupele de vârstă, dar la risc sunt persoanele vârstnice, cele internate în spital şi cele instituţionalizate. Malnutriţia este cauzată de un aport alimentar (caloric şi nutritiv) redus; boala şi medicaţia cronică pot creste riscul de malnutriţie. Pacientii pot avea anorexie, pot suferi de efecte adverse ale medicamentelor sau pot avea alterari ale metabolismului din cauza inflamaţiei cronice indusă de boala subiacenta.

Malnutriţia duce la vindecarea dificilă a rănilor,  la o rată crescută de infecţii, la o frecvenţă mai mare a complicaţiilor (de exemplu, postoperatorii), la o durată mai mare de spitalizare, şi chiar la o mortalitate crescută. Scăderea în greutate nu trebuie privită ca o consecinţă inevitabilă a anumitor boli ci trebuie tratată ca orice alt simptom care face parte din manifestarile respectivei afecţiuni.

De exemplu, în cazul pacienţilor cu cancer, malnutriţia reprezintă un factor de prognostic foarte prost, astfel încât multe din decesele atribuite cancerului sunt mai curand legate de severitatea malnutriţiei si susceptibilitatea la infecţii pe care o aceasta o determină. O alimentaţie corectă poate ajuta pacientul să-şi menţină greutatea şi astfel să poata lupta vreme mai indelungată cu boala. Pacienţii malnutriţi prezintă mai frecvent efecte adverse datorate chimio si radioterapiei, pe când cei cu stare bună de nutriţie vor suporta mai uşor tratamentul şi se vor bucura de o calitate mai bună a vieţii.  Cauzele malnutriţiei la acesti pacienti pot fi multiple, începând de la aspectele psihosociale, la aportul inadecvat de alimente datorită diverselor restricţii alimentare adesea autoimpuse, la scăderea apetitului din cauza greţei sau a  pierderii gustului; pacientii pot avea senzaţie de saţietate precoce, dar şi un necesar  crescut de energie şi proteine care nu este atins de alimentaţia uzuală.

Alte boli cronice frecvent asociate cu malnutriţia sunt bolile hepatice -ciroza hepatică, bolile renale – stadiul de predializă sau dializă, boli ale intestinelor cum ar fi sindromul de intestin scurt (persoane cu rezecţii chirugicale extinse ale intestinelor), boala celiacă, afecţiuni neurologice  – boala Parkinson, Alzhemer, accidentele vaculare cerebrale care pot afecta reflexul de inghiţire, bolile pulmonare – boala pulmonară osbtructivă cronică, alcoolismul, anorexia nervoasă, etc.

Conform recomandărilor Societăţii europene de nutriţie clinică şi metabolism (ESPEN) diagnosticul de malnutriţie se ia în calcul dacă o persoană are indicele de masă corporală sub 20,5% (sub 22,5% daca are peste 70 de ani) sau dacă a slabit în ultimele 3 luni involuntar peste 5% din greutatea iniţială sau dacă suferă de o afecţiune majoră cum ar fi ciroza hepatică, BPOC, cancer, leucemie, dializă cronică, fractură de sold, diabet, intervenţie chirurgicală abdominală majoră, etc.

Evaluarea nutriţională trebuie făcută de un expert în nutriţie sau de către o echipă de asistenţă nutriţională. Suportul nutriţional recomandat poate varia în funcţie de gravitatea situaţiei, de la simple sfaturi dietetice, la suplimente nutriţionale orale şi medicaţie pentru creşterea poftei de mancare, până la administrarea nutrienţilor pe care enterală printr-o sonda introdusă în stomac sau  pe cale parenterală (asa numita „mâncare pe venă”), acestea din urmă fiind de obicei folosite cu durată limitată până la depăşirea episodului acut.

Diabetul zaharat de tip 2 – de la teorie la practica

May 12, 2017 by  
Articol din Informații utile

Diabetul zaharat de tip 2 este cea mai des intalnita forma de diabet. Caracteristica principala este faptul ca organismul nu poate folosi eficient insulina. La inceput, pancreasul compenseaza producand mai multa insulina, dar cu timpul, pe masura ce boala evolueaza, acesta nu mai poate tine pasul si valorile glicemiilor incep sa creasca. Daca organismul este expus mai mult timp la valori glicemice peste normal, acestea vor incepe sa afecteze diverse organe si sisteme, cele mai sensibile fiind ochii, rinichii, sistemul nervos si inima.

Diabetul zaharat tip 2 se trateaza prin modificarea stilului de viata, medicamente orale (pastile) si insulina. Unii oameni isi pot tine diabetul sub control printr-o alimentatie echilibrata si sport, dar majoritatea vor necesita tratament medicamentos si/sau insulina. Diabetul zaharat de tip 2 este o boala evolutiva, si chiar daca la inceput nu veti avea nevoie de pastile, cu timpul glicemia va necesita un tratament din ce in ce mai riguros.

Persoanele la risc de a dezvolta diabet zaharat tip 2 sunt cele trecute de 40 ani, supraponderale sau obeze, sedentare; riscul creste suplimentar daca suferiti de hipertensiune arteriala, daca aveti in familie persoane diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 (chiar si la o varsta inaintata), iar pentru femei daca au nascut cu copil cu greutatea mai mare de 4kg.

Valoarea normala a glicemiei dimineata pe nemancate este intre 60 si 100mg/dl; valorile mai mari de 100mg/dl se investigheaza de catre medicul diabetolog prin analize de specialitate. In functie de rezultate, puteti stabili impreuna un plan de urmarire si tratament pe termen lung, fie ca este vorba de modificarea stilului de viata, medicamente orale (pastile) sau insulina.

Investigatiile si tratamentul diabetului zaharat sunt decontate integral de catre CNAS prin programul national de diabet zaharat. Astfel, cu trimitere de la medicul de familie, pacientii se pot prezenta la o prima consultatie gratuita la medicul diabetolog; dupa confirmarea diagnosticului se va completa o fisa de dispensarizare (de luare in evidenta). Este important de stiut ca un pacient nu se poate prezenta la un al doilea medic diabetolog dupa inregistrare decat cu acordul medicului curant (cel care a inregistrat initial pacientul) si cu o copie dupa fisa de dispensarizare. Urmarirea pacientilor cu diabet zaharat se poate face lunar sau trimestrial; o data la 6 luni ar trebui efectuata o spitalizare de zi, adica o forma de internare cu durata de cateva ore, timp in care se pot efectua mai multe investigatii pe care medicul le considera necesare, cum ar fi analize de sange, de urina, electrocardiograma, ecografie abdominala, diverse consulturi de specialitate (oftalmologic, neurologic, cardiologic).

CV Dr. Ioana Florentiu

May 11, 2017 by  
Articol din Informații utile

Dr. IOANA DIANA FLORENTIU

Experienta profesionala:

  • August 2016- prezent – Medic specialist diabet zaharat, nutritie,

    boli metabolice

    Centrul de diagnostic si tratament Provita, str. Agricultori nr. 82

  • Oct. 2013 – prezent – Medic specialist diabet zaharat, nutritie, boli

    metabolice

Columna Medical Center, str. Tepes-Voda nr 51, Bucuresti

  • Septembrie 2016- prezent – Medic specialist diabet zaharat,

    nutritie,  boli metabolice –  Medicover

  • Dec. 2012 – iulie 2016 – Medic specialist diabet zaharat, nutritie,

    boli metabolice  – Spitalul de obstetrica-ginecologie Buftea, strada

    Studioului nr 5 , Buftea, jud. Ilfov

  • 2008-2013 – Manager general, medic nutritionist – NutrimedHelp,

    cabinet medical de diabet zaharat, nutritie, boli metabolice

    www.nutrimedhelp.ro

  • Oct. 2007-oct. 2012 – Medic rezident diabet zaharat, nutritie, boli

    metabolice INDNBM „N.C. Paulescu”, Str. Ion Movila nr 5-7

    Oct. 2007- oct 2008 – diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, INDNBM „N.C. Paulescu”, Bucuresti

    Oct. 2008- noi. 2008 – biochimie, Institutul clinic Fundeni, Bucuresti

    Noi. 2008 – dec. 2008 – igiena alimentatiei, Institutul de sanatate publica Bucuresti

    Dec. 2008 – iulie 2009 – medicina interna, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central

    „Dr. Carol Davila” Bucuresti

    August 2009 – oftalmologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila”Bucuresti

    Septembrie 2009 – dermatologie, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila” Bucuresti

    Octombrie 2009 – ATI, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central „Dr. Carol Davila” Bucuresti

    Noi. 2009 – Dec. 2009 – neurologie, Spitalul Universitar de Urgenta Elias

    Ian. 2010 – Martie 2010 – endocrinologie, Institutul National „C.I.Parhon”

    Martie 2010 – bioetica , Institutul National „Mina Minovici”

    Aprilie 2010 – oct. 2010 – cardiologie, SCU „Sf. Pantelimon”

    Oct.2010 – noi. 2010 – pediatrie, SCU „M.S.Curie”

    Noi.2010 – feb.2011 – nefrologie, Spitalul Clinic „Carol Davila”

    Feb. 2011 – Oct.2012 – diabet zaharat, nutritie si boli metabolice, INDNBM „N.C. Paulescu”, Bucuresti

    Ian.2007 – iulie 2007 – medicina de urgenta, Spitalul clinic de urgenta „Sf. Pantelimon” Bucuresti

    Iulie 2007 – oct.2007 – anestezie, Institutul clinic Fundeni, Bucuresti

  • Ian . 2007 – oct. 2007 Redactor, Jurnalul Roman de Resuscitare,

    publicatie oficiala a Consiliului Roman de Resuscitare

  • Ian . 2007 – mai 2008 – medic nutritionist – Pakua Beauty Center

Educatie si formare:

  • Noiembrie 2016 – LLL nutrition course, Poiana Brasov, Romania

Nutritional support in the perioperative period

  • Septembrie 2016 – LLL nutrition courses, Copenhagen, Denmark

Nutritional support in cancer

Nutrition in metabolic syndrome

Nutrition in neurological diseases

Home parenteral nutrition in adult patients

Approach to oral and enteral nutrition

Nutrition in the older adults

Nutritional Assessment and Techniques

  • Oct.- Decembrie 2015 – POSDRU „ Dezvoltarea competentelor in

    transplant” organizat de Academia de Stiinte Medicale din

    Romania

  • Iunie 2015 – Type 2 diabetes management – Joslin Diabetes

    center, Bucuresti, Romania

  • Oct. 2014 – martie 2015- Competenta ecografie generala

Curs de ecografie generala, Facultatea de Medicina, Constanta

  • Martie 2012 – 5th Minkowski EASD Advanced Postgraduate

    Course in Clinical Diabetes, Wrocław, Poland

  • Februarie 2012 – Practical Course of Insulin therapy, Bucuresti

  • 2000- 2006 – Doctor-medic – UMF „Carol Davila” – Faculatatea

    de medicina generala

  • 1996-2000 – Interpret cu studii medii Liceul bilingv „George

    Cosbuc” Bucuresti – Limba engleza

Publicatii:

  • Mai 2014 – “Rezultatele insulinoterapiei precoce la debutul diabetului zaharat tip 2in comparatie cu tratamentul antidiabetic oral”, O. Tudose, L. Cosma, M. Pavel,D. Petrescu, A. Călin, I. Dima, A. Dima, A. Tinu, A. Florențiu, Acta Diabetologica Romana, 2014; 40:234-235;

  • Februarie 2014 – Lantus Solostar in real life medical practice”, A. Florentiu, I. Dima, Rom J Diabetes Nutr Metab Dis, 2014; 21(1):09-15;

  • Mai 2015 – PREVALENȚA BOLII RENALE CRONICE ȘI A UNOR COMORBIDITĂȚI ASOCIATE ÎNTR-O POPULAȚIE DE PACIENȚI CU DIABET ZAHARAT TIP 2 ÎN AMBULATOR Florențiu A., Ciobotaru Cristina, Zarojanu Magda, Mitulescu Roxana, Nemțanu Diana, Jidoveanu Alina, Drugău Cristina, Dima Ioana, București, România –poster CONGRESUL SRDNBM

Conferinte:

  • Aprilie 2007 – Conferinta sud-est europeana de trauma, Sinaia

  • Martie 2008 – A 8-a Conferinta Nationala de Aterotromboza, Bucuresti

  • Martie 2008 – Al 2-lea Congres al Societatii de Nutritie din Romania, Iasi

  • Aprilie 2008 – Congresul Anual al Asociatiei Medicale Romane, Bucuresti

  • Mai 2008 – Al 34-lea Congres National al Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Sinaia

  • Oct. 2008 – Al 7-lea Congres National al Federatiei Romane de Diabet cu participare internationala, Sibiu

  • Iunie 2009 – Simpozionul „Cardiodiabetology in 2009”, Bucuresti

  • Mai 2010 – Al 36-lea Congres National al Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Sibiu

  • Oct. 2010 – Nefrocardia, Sibiu

  • Mai 2011 – Al 37-lea Congres National al Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Sibiu

  • Sept. 2011 – The 47th Annual Meeting of the European Association for the Study of Diabetes, Lisbon, Portugal

  • Mai 2012 – Al 38-lea Congres National al Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Sibiu

  • Mai 2013 – Al 39-lea Congres National al Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Sibiu

  • Martie 2014 – Conferinta Zilele Institutului National prof. Dr. N. Paulescu, Bucuresti

  • Octombrie 2014 – Neurodiab, Bucuresti

  • Martie 2015 – Interdiab, Bucuresti

  • Aprilie 2016 – 2016 International forum for the advancement of diabetes research and care, Barcelona, Spain

  • Mai 2016 – Al 42-lea Congres National al Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Brasov

  • Septembrie 2016 – 52nd EASD Annual Meeting 2016, Munich, Germany
  • Septembrie 2016 38th ESPEN CONGRESS, Copenhagen, Denmark
  • Noiembrie 2016 – Al XVII-lea Simpozion National de Nutritie Clinica, Poiana Brasov, Romania

Studii clinice

  • Investigator TIMELY – “ Evaluarea controlului glicemic la pacienti cu DZ tip 2 tratati cu insulin glargine timp de 5 pana la 8 luni, dupa esecul terapiei non-insulinice, in practica medicala curenta” – studiu observational, non-interventional, multicentric organizat in Romania de Sanofi (nr. Protocol LANTUL06363)
  • Investigator NEED – studiu transversal, observational, de evaluare a nevoilor neacoperite ale pacientilor cu DZ tip 2, aflati in tratament cu insulina bazala – organizat in Romania de Sanofi (nr. Protocol DIREGL07669)

Afilieri

Societatea Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice

The European Association for the Study of Diabetes

The European Society for Clinical Nutrition and Metabolism

Pestele

ng_fish_cooked

 

Peștele reprezintă o sursă importantă de proteine de calitate superioară, și conține multe vitamine și minerale. Peștele alb, cum ar fi codul, păstrăvul, conține puțină grăsime (de obicei sub 1%), pe când peștele roșu numit și pește gras (somon, sardine, hering) conține între 10 și 25% grăsime. Datorită conținutului mare în grăsime, peștele gras prezintă o cantitate mare de vitamine liposolubile (A, D, E, K) și acizi grași esențiali.

Există și soiuri de pește care nu pot fi încadrate în aceste categorii, conținutul lor de grăsime (și în special de Omega 3) fiind considerat intermediar: Alaska pollock, ton, rechin, macrou.

Peștele trebuie pregătit termic foarte bine, în caz contrar existând riscul infestării cu paraziți.

Femeile gravide ar trebui să evite peștele cu un conținut crescut de mercur, cum ar fi peștele spadă, rechinul, macroul spaniol sau macroul regal (cel de Atlantic conține mai puțin mercur).

Principalele substanțe benefice conținute în pește sunt:

  • Acizi grași omega 3 – previn astmul, depresia, bolile de inimă, hipertensiunea, psoriazisul
  • Fier – previne anemia
  • Vit. B12 – ajută la funcționarea sistemului nervos
  • Vitamina D  – sănătatea oaselor

 

 

Pește alb(Alaska Pollock ) Pește rosu (hering de Atlantic)
Energie(kcal)

111

203

Proteine (g)

23

23

Grăsimi (g)

1

12

Colesterol (mg)

86

77

Vitamina B-12 (µg)

4

13

Fosfor (mg)

267

303

Seleniu (µg)

44

47

Omega-3 (mg)

509

2014

 

Se recomandă consumul a două mese de pește sărac în mercur pe săptămână; peștele bogat în mercur se va consuma cel mult o dată pe săptămână.

Strugurii

struguri

Oamenii consumă struguri de  aproximativ 8000 de ani, atât sub formă de fruct proaspăt sau uscat cât și sub formă de suc fermentat – vin. Strugurii conțin o mulțime de substanțe fitochimice care pot ajuta la reducerea riscului de boli de inimă, cancer și accident vascular cerebral.

Prin compararea dietelor din țările vestice, s-a observat de-a lungul timpului, că un consum moderat de vin roșu (1 pahar/zi pentru femei și două pahare/zi pentru bărbați) este benefic pentru sănătate. Acest lucru a fost denumit paradoxul francez, deoarece francezii care au o alimentație bogată în grăsimi saturate, au o incidență scăzută de boli cardiovasculare, ei numărându-se printre popoarele cele mai longevive din Europa.

Cele mai multe substanțe benefice se găsesc în coaja boabelor de struguri; se recomandă consumul de vin din struguri la care nu a fost îndepărtată coaja în timpul fermentației.

Principalele substanțe benefice conținute în struguri sunt:

 

  • Resveratrolul – antioxidant, inhibă formarea celulelor canceroase, scade riscul de boli de inimă,  împiedică apariția bolilor nervoase degenerative, crește imunitatea  împotriva infecțiilor virale și reduce apariția bolii Alzheimer
  • Flavonoide – previn coagularea sângelui, împiedică atașarea colesterolului rău (LDL- colesterol) de vasele de sânge
  • Pectine – fibre solubile, îmbunătățesc digestia, scad nivelul colesterolului din sânge.

 

Struguri

Valoare nutrițională 100 g

Energie 288 kJ (69 kcal) Carbohidrați 18.1 g din care zahăr 15.48 g și fibre 0,9 g, Grăsimi 0.0 g Proteine 0,72 g Tiamină (Vit. B1) 0.069 mg (6%) Riboflavină (Vit. B2) 0.07 mg (6%)Niacină (Vit. B3) 0.188 mg (1%) Vitamina B6 0.086 mg (7%)Folate (Vit. B9) 2 μg (1%) Vitamina C 10.8 mg (13%) Vitamina K 22 μg (21%) Calciu 10 mg (1%) Fier 0.36 mg (3%) Magneziu 7 mg (2%) Fosfor 20 mg (3%) Potasiu 191 mg (4%) Sodiu 3.02 mg (0%) Zinc 0.07 mg (1%)

Cartoful

 

Există peste 5000 de varietăți de cartofi în lume, dintre care care peste 3000 sunt în Anzi, locul de origine al cartofului.  În țara noastră cartoful reprezintă o sursă importantă de hrană, deși recent, există o tendință de a exclude cartoful din alimentație, acesta fiind asociat cu imaginea alimentației nesănătoase.

În realitate, oamenii ar putea să supraviețuiască bine cu o dietă bazată pe cartofi, lapte și unt (acestea din urmă conțin cele două vitamine principale ce nu se află în cartofi – vitamina A și D), cu condiția ca modalitatea de preparare să fie corespunzătoare: se recomandă consumul cartofilor în coajă, copți sau la aburi. Dacă faceți piure de cartofi, fierbeți cartofii în coajă și folosiți o parte din apă pentru amestec.

Cele mai multe vitamine și fibre se găsesc în coaja cartofului, o parte din ele fiind distruse la temperaturi de peste 170 grade Celsius. O porție medie de cartofi (150 g) conține aproximativ jumătate din necesarul zilnic de vitamina C.

Principalele substanțe benefice ale cartofului sunt:

  • Vitamina C – antioxidant, stimulează sistemul imunitar
  • Complex de vitamine B (în special vitamina B6) – atenuează depresia, insomnia, sindromul premenstrual
  • Potasiu – implicat în sănătatea inimii, scade riscul de pietre la rinichi
  • Fibre  – acestea se găsesc în coajă, conținutul lor este comparabil cu cel din cerealele integrale

NU se recomandă consumul cartofilor vechi, încolțiți, pătați deoarece pot conține substanțe toxice pentru oragnismul uman.

Cartof crud, cu coajă:

Valoare nutrițională 100g

Energie 321 kJ (77 kcal) Carbohidrați 19g din care amidon 15 g și fibre 2,2 g, Grăsimi 0.1 g Proteine 2 g Apă 75 g Vitamina A equiv. 0 μg (0%) Tiamină (Vit. B1) 0.08 mg (7%) Riboflavină (Vit. B2) 0.03 mg (3%)  Niacină (Vit. B3) 1.05 mg (7%) Vitamina B6 0.295 mg (23%) Folate (Vit. B9) 16 μg (4%) Vitamina C 19.7 mg (24%) Vitamina E 0.01 mg (0%) Vitamina K 1.9 μg (2%) Calciu 12 mg (1%) Fier 0.78 mg (6%) Magneziu 23 mg (6%) Fosfor 57 mg (8%) Potasiu 421 mg (9%) Sodiu 6 mg (0%) Zinc 0.29 mg (3%)

Dieta în diabetul zaharat

Diabetul zaharat de tip 2 este o boală care apare în special la oamenii supraponderali sau obezi. Din acest motiv scăderea în greutate ameliorează aproape întotdeauna nivelul zahărului din sânge (glicemia) la cei diagnosticați cu diabet, și previne apariția acestei boli la cei care se află la risc.

În afară de regimul pentru scădere în greutate (acolo unde este indicat), persoanele cu diabet de tip 1, 2 sau diabet gestațional trebuie să-și monitorizeze cantitatea de glucide din alimentație (glucide = carbohidrați = hidrați= HC). Deși poate părea dificil la început, în timp pacienții se familiarizeaza cu numărarea hidraților din porția de mâncare.

De cele mai multe ori cantitatea de glucide necesară vă va fi recomandată de către medicul diabetolog. Există anumite formule pentru stabilirea necesarului de carbohidrati :

–          mai intâi veți stabili ce necesar caloric aveți în 24 ore înmulțind greutatea cu 25 (30-35 dacă sunteți activi fizic) ; (ex. Femeie 60kg ; necesar caloric = 60×30 = 1800kcal/zi)

–          apoi veți împărți necesarul caloric la 2 pentru a stabili câte calorii vor proveni din glucide (ex. 1800/2 = 900kcal)

–          împărțiți numărul de calorii provenite din glucide la 4 pentru a obține cantitatea de glucide necesară într-o zi (ex. 900/4 = 225 grame glucide)

Uneori medicul diabetolog vă va recomanda o dietă cu mai puține glucide ; aceasta se întâmplă pentru că medicul dorește să obțină o scădere mai importantă a glicemiei într-un timp mai scurt. Nu se recomandă scăderea cantității de glucide sub 130g/zi.

După stabilirea cantității de glucide necesară pentru o zi, va trebui să stabiliți din ce alimente le veți lua. Cel mai bine este să folosiți tabele cu compoziția nutrițională a diverselor alimente.

Pentru ușurința calculului, puteți folosi echivalențele alimentare :

10g HC sunt conținuți în :

–          o felie pâine (20g)

–          1 cană cu lapte (250ml)

–          1 cană iaurt, sana, chefir (250ml)

–          200g brânză vaci, caș, mozzarella, urdă

–          50g cartofi, paste, orez, fasole boabe, mazăre boabe, paste făinoase, griș, cous-cous, bulgur, linte, năut (toate cântărite fierte)

–          80g mămăligă pripită sau 40g mămăligă tare

–          100g legume cu 10% glucide ; ceapă, morcovi, țelină, rădăcină pătrunjel

–          200g legume cu 5% glucide : fasole verde, praz, gulii, varză, conopidă, dovlecel, spanac, roșii, castraveți, salată verde, ridichi, vinete, andive, ciuperci, bame, sparanghel, urzici, ștevie, lobodă, untișor, păpădie

–          100g fructe cu 10% glucide : mere crețești, mere domnești, pere, portocale, mandarine, gutui, căpșuni, vișine, cireșe de mai, fragi, zmeură, afine coacăze, caise, piersici

–          200g pepene rosu/galben, grapefruit

–          50g fructe cu 20% glucide : banane, struguri, cireșe dulci

 

Carnea, peștele, ouăle, brânzeturile fermentate, untul, smântâna, uleiurile, condimentele NU conțin glucide.

 

De asemenea, în alcătuirea dietei unei persoane diabetice ar trebui să se țină cont de indexul glicemic. Acesta se referă la puterea unui aliment de a crește glicemia. Alimentele cu index glicemic scăzut vor crește foarte puțin glicemia și viceversa.

Indice glicemic mare (peste 70): painea alba, orezul alb, cartofii albi, berea (110), produsele pe baza de porumb ( popcorn), produsele zaharoase rafinate, produsele de patiserie.

Indice glicemic mediu (56-69) sunt: cerealele integrale si pastele din faina integrala, orezul brun, cartofii dulci, mazarea si legumele cu boabe in general, fructele.

Indice glicemic scazut (sub 55): oleaginoasele, perele, ciresele, caisele, fructele de padure, legumele verzi, lactatele.

 

Exemplu : Dietă cu 250g HC, 2000 kilocalorii

 

Mic dejun : ceai cu zaharină, pâine (3 felii) cu unt/sunca pui/cascaval, un măr mediu (100g)

Gustare : 1 cana cu lapte, 2 felii pâine

Prânz : ciorbă de zarzavat cu borș, chiftele marinate + cartofi natur (250g) + 1 felie pâine, 1 măr mediu (100g)

Gustare : 2 felii pâine + iaurt 250ml

Cină : spaghete cu telemea (200g), mâncare de fasole verde + 2 felii pâine

Gustare : orez cu lapte îndulcit cu zaharină

Consumați ceai verde în cantități moderate!

Ceaiul verde este bogat in teină, o substanță ce stimulează sistemul nervos în același mod ca și cafeina. Consumul în exces poate duce la insomnii, nervozitate, palpitații. În timpul curelor de slăbire puteți bea 2 căni/zi, în restul timpului este suficientă o cană pe zi pentru efectul antioxidant.

Porumbul

Porumbul este o plantă originară din America centrală, cunoscută  și utilizată de populatia indigenă din vremuri preistorice. Citeste mai mult

  • Chiar daca Nutrimed Help nu mai are un sediu propriu, va invitam sa continuam colaborarea cu ajutorul centrelor medicale partenere.

    Dr. IOANA FLORENTIU (DIMA) vezi CV http://nutrimedhelp.ro/cv-dr-ioana-florentiu/ - program incepand 1 august 2016:

    Spital Provita - Str. Agricultori nr 82, sect 2, Bucuresti
    - consultatii de diabet si boli metabolice in contract cu CASMB (gratuit cu bilet de trimitere de la medicul de familie)
    - consultatii de nutritie
    - program luni-vineri 08-14:00
    - programari la telefon 0752.247.194 doar in timpul orelor de program

    Centrul Medical Columna - Str. Tepes Voda, nr. 51, sector 2, Bucuresti (colt cu Str. Gheorghe Costa-Foru)
    - consultatii de nutritie, testare metabolica
    - program: marti 13.00- 19.00, joi 15.00-17.00
    - programari la tel: 021.308.80.80

  • Arhivă