Nutriția în sarcină

 

 

Sarcina e o perioadă de schimbări profunde pentru organismul matern: mărirea uterului, formarea placentei, dezvoltarea glandelor mamare, modificarea glandelor endocrine, creșterea volumului sângelui, intensificarea metabolismului, etc. În ultimul trimestru creșterea în greutate a fătului este accelerată, ajungând în ultima lună de sarcină chiar și la 250g/săptămână. Aceste modificări induc creșterea nevoilor nutriționale ale organismului mamei.  Greutatea la naștere a copilului este foarte importantă și depinde de greutatea și indicele de masă corporala ale mamei înainte de sarcină. Este esențial pentru dezvoltarea normală a copilului să se asigure necesarul de nutrienți atât cantitativ cât și calitativ.

În timpul primului trimestru de sarcină nu este necesară creșterea aportului caloric, aproximativ 30 – 35kcal/kg corp de greutate ideala (presarcina) fiind suficiente, în funcție de activitatea fizică efectuată și de indicele de masă corporală presarcina (de exemplu, o persoană cu IMC presarcina peste 25 și sedentară nu-și va crește aportul caloric peste 30kcal/kgc). Necesarul caloric crește pe parcursul următoarelor 2 trimestre, variind între 36 si 38kcal/kg greutate ideală presarcină. Creșterea în greutate considerată  normală se situează între 7 și 18kg, depinzând de greutatea de dinainte de sarcină.

 

Creșterea în greutate recomandată în cursul sarcinii în funcție de statusul nutrițional: (Joslin’s Diabetes Textbook)

Status nutritional IMC (kg/m2) Câștig ponderal (kg)
subpondere <18.5 12.5 – 20
normal 18.6 – 25 12.5 – 17.5
suprapondere 26 – 29 7.5 – 12.5
obezitate >30 <7

 

Proteinele trebuie sa fie în cantitate suficientă, aproximativ 0.8 – 1g/kgc/zi, la care se mai adaugă încă 10g/zi. Dieta trebuie să cuprindă 2/3 proteine de origine animală și 1/3 de origine vegetală. Sursele de proteine de calitate superioară sunt ouăle, carnea, brânzeturile, laptele. Gravidele cu o dietă presarcină strict vegetariană ar trebui să beneficieze de consiliere nutrițională pentru a se putea ajunge la aportul proteic optim.

Lipidele nu se suplimentează în mod normal. Necesarul se ridică la 80-90g/zi, ușor crescut în ultima parte a sarcinii. Lipidele vor fi în proporție de 50% grăsimi animale și 50%grăsimi vegetale. Grăsimile saturate, care nu ar trebui să depășească 7% din dieta se găsesc în lapte, brânza, unt, carne grasă. Acizii grași mono și polinesaturați sunt indispensabili dezvoltării copilului; pe aceștia îi putem lua din ulei de măsline, nuci, floarea – soarelui. O mențiune specială pentru acizii grași omega3: ei sunt prezenți în uleiurile de pește, în peștele gras (somon); unii medici recomandă în trimestrele 2 și 3 de sarcină suplimente ce conțin omega3.

Glucidele au cea mai mare pondere în dietă (50 – 55% din calorii). Se preferă glucidele simple, din fructe, cereale, legume, și mai puțin cele rafinate.

Fibrele au , de asemenea o mare importanță în dieta femeii gravide, predispusă la constipație. Le putem lua din cereale integrale, pâine integrală, dar și consumând fructele ca atare, și nu sub formă de sucuri.

În ceea ce privește vitaminele, o dietă care respectă principiile expuse mai sus acoperă necesarul majorității vitaminelor și mineralelor cu două excepții: acidul folic și fierul. Acidul folic se suplimentează în primul trimestru (se recomandă și cu trei luni înainte de concepție), necesarul fiind 400micrograme/zi. Alimentele cele mai bogate în folați sunt vegetalele, cerealele, apoi laptele, fructele, carnea. Suplimentarea dietei cu fier este la latitudinea medicului care supraveghează sarcina. Suplimentele de fier pot da greață și constipație, în consecință sunt necesare doar dacă hemoglobina scade sub 11g/dl, sau mama are istoric de anemie, menometroragii, etc. O mențiune speciala merită vitamina A: excesul de vitamina A are efect nociv asupra fătului, astfel că nu sunt recomandate suplimentele de vitamine care conțin retinol, iar consumul de ficat ( cu o concentrație mare de vit A) trebuie restricționat.

Un alt aspect important îl reprezintă alimentele de evitat în sarcină. Din această categorie fac parte brânzeturile moi, cu mucegai, din lapte nepasteurizat; consumul lor crește riscul de infecție cu Lysteria monocitogenes, care poate da meningită și sepsis neonatal.  De asemenea, sunt de evitat carnea insuficient preparată termic și mâncărurile gătite din raioanele de delicatese ale supermarketurilor, care prezintă risc de contaminare cu Toxoplasma gondii, care are efect teratogen. Pestele oceanic de tip rechin, peste spada sunt de evitat datorită concentrației mari de mercur. În general se preferă peștele de apă dulce, de 2 ori /săptămâna.

În concluzie, nutriția în sarcină se rezumă la un set de reguli simple:

  • Mâncăm ce trebuie: carne, pește, ouă, lapte, legume, fructe, cereale
  • Ne supraveghem greutatea
  • Nu mâncăm pentru doi
  • Avem cel puțin trei mese/zi
  • Luam doar suplimente prescrise de medic

 

  • Chiar daca Nutrimed Help nu mai are un sediu propriu, va invitam sa continuam colaborarea cu ajutorul centrelor medicale partenere.

    Dr. IOANA FLORENTIU (DIMA) vezi CV http://nutrimedhelp.ro/cv-dr-ioana-florentiu/ - program incepand 1 august 2016:

    Spital Provita - Str. Agricultori nr 82, sect 2, Bucuresti
    - consultatii de diabet si boli metabolice in contract cu CASMB (gratuit cu bilet de trimitere de la medicul de familie)
    - consultatii de nutritie
    - program luni-vineri 08-14:00
    - programari la telefon 0752.247.194 doar in timpul orelor de program

    Centrul Medical Columna - Str. Tepes Voda, nr. 51, sector 2, Bucuresti (colt cu Str. Gheorghe Costa-Foru)
    - consultatii de nutritie, testare metabolica
    - program: marti 13.00- 19.00, joi 15.00-17.00
    - programari la tel: 021.308.80.80

  • Arhivă